joi, 24 mai 2012

I know it's wrong

Inca nu gasesc in mine puterea de a ierta, mereu durerea e la fel iar iertarea nu pare sa isi poata face loc. Aceeasi rana, aceeasi intensitate. Iar in zilele cand o ignor, mai multa indiferenta. Ma transform in stana de piatra. Nimeni nu ma poate convinge ca oamenii au voie sa greseasca fata de mine, mai ales cei care erau datori sa ma protejeze. Sau cei carora le-am permis sa se apropie.
Stiu ca oamenii sunt imperfecti si fac greseli dar nu pot iesi din durerea mea, sa mai incerc sa ii inteleg si sa iert. Pur si simplu nu pot. Si nici sa urasc nu pot. Imi ramane doar sa ma zbat.

Ma imbat cu iluzii ca ma pot apropia de oameni, altii noi de descoperit de fiecare data si ajung mereu la concluziile mele, sunt atat de departe ca nici nu mai stiu ce am cautat in primul rand. Nu am stiut niciodata sa pun in cuvinte ce simt dar acum nu mai am cuvinte, saculetul se goleste din lipsa unui petic bun cu care sa-l captusesc.


Ploua de rupe afara, uneori vremea are o modalitate atat de frumoasa de a-mi fi alaturi.
With each day of freedom i go deeper in my own cage...