marți, 23 decembrie 2008

Revelatia diminetii

si a unei minunate dureri de cap.

Mi-am dat seama ca atunci cand nu dau doi bani pe un om il cred pe cuvant, fara niciun fel de urma de indoiala. Este foarte trist, nu stiu daca atat pentru mine, cat pentru toti cei pe care i-am crezut vreodata.

In rest nimic nou sub soare, same old shit.




plz bye biggur uold

duminică, 14 decembrie 2008

Buna dimineata Soare!

Crude imi sunt clipele diminetii. Inchid ochii, pentru a clipi si au si plecat. Ora 5:00, un clipit, 5:02...

As sta toata viata in dus....sa meditez in apa calda, meditat, facut loc neantului in mintea mea, cu apa calda curgand...Sunt cea mai mare paguba la casa omului cand vine vorba de imbaiat...mi-e greu sa ma rup, sa plec...candva ori voi scrie o ditamai istorisirea despre acest hobby al meu...ori voi avea o casa cu baie si pat....desi patul nu ar fi indispensabil...la care voi imi voi putea distribui resursele prima data...ori casa ori o pagina pe blog;)
Si mai stau...inca putin...inca putin ..si inevitabil intarzii. Punctualitatea si cu mine nu ne intelegem....ea este prea stricta iar eu prea aiurita. Mereu sunt prezenta ori mai devreme ori mai foarte/putin tarzior...normal ca incercand sa nu mai intarzii ajung prea devreme. Urasc sa astept pe cineva.
Urasc si schimbarea. Nici nu ma intereseaza daca imi va fi mai bine. Iubesc siguranta. Insa daca am timp si persoanele potrivite in jur, ajung sa iubesc schimbarile. Acomodarea treptata is the key for me.
Ce fericiti ar trebui sa ne simtim ca empatia are limite, ca haosul interior ramane acolo, deep inside...si ca ne putem exercita linistiti prejudecatile. Si ca putem eticheta asa ca si cand am alege ce sosete sa purtam azi. Eu le-am ales pe cele cu matza. Dar sa nu te sperii cand cel pe care l-ai etichetat se va purta la inaltimea consideratiilor tale. Daca ma neindreptatesti, ma discriminezi asteapta linistit si motivele. Nu vor intarzia sa apara. Si inca cum. Pacat doar ca va trebui sa le pregatesc, as reactiona mai bine la cald. Prefer sa reactionez, oricand si oricum, daca nu pentru a fi totul corect atunci macar pentru orgoliul meu. Ca sa fim seriosi (eu si cu mine), nu dorm noaptea cu gandul la razele bunatatii din lume, ci cu orgoliul meu/prostesc.

Azi de dimineata Lisa sustinea un concert de zile mari: mate + sforait....ce greu o fi sa fii caine.

Am nevoie de buzunare mai mari, am pierdut:
- inel;
-lantisor;
-bratara;
-cerceii -vreo 2 perechi;
-mp4player-ul 
Noroc cu gatul.
Am prostul obicei de a ma atasa.

Si nu in ultimul rand, pe mine, insa nu stiu daca as vrea sa incep procesul de regasire..e dificil si-asa, cu atatea principii si pitici...d'apai stabilite sub forma de identitate permanenta. 


PS: stiu ca esti acolo, printre nori.


marți, 9 decembrie 2008

Reteta...

Reteta speciala, combinatie de mare angajament

Se ia una bucata Oana, nedormita de ceva vreme, imbracata intr-un hanorac cu subtilitati+ una bucata incercare sa isi faca un ness (pe care il bea numai cu lapte), apoi se toarna lapticul pe hanorac si rezultatul: o vacuta cu lapte.


Aici subtilitatile: 

sâmbătă, 6 decembrie 2008

Ganduri...personalizate

Il astept pe Mosu' cuminte la servici...isn't this sweet?nu e asa ca merit un cado?

Mi-am recitit posturile si observ cum ma agit eu degeaba, cu atatea procese de constiinta, cum ma zbat sa fac lucrurile bine si cum o dau tot prost ies...cacaturi d'astea mici dar care adunate iti scot peri albi.

Ce-ar fi s-o las mai moale cu simtitul asta?Vreau ca de Mos NicolaeMos Craciun si de Anul Nou sa primesc putina nesimtire, asa pentru sufletul meu...putin timp si pentru mine.


Am iesit zilele astea sa hranesc o javrutza...cu ditamai bucata de paine intr-o mana (mi-era o rusine), and gues what?javra...ca-i javra a luat painea, si s-a dus s-o piteasca...stie bah ca-i criza, altfel nu imi explic. Runda a doua: ii duc orez inclazit de la a mea, cu painica inmuiata...zic asa o manca, mai lasa grija zilei de maine...cand colo scoate bucatele de paine si se duce sa le ascunda. Asta e capricorn, prea are pitici pe creier. Oh well, i've tried.


Clipul ce urmeaza sa-l pun, a fost probabil vizualizat de jdemii de ori, insa il vreau si la mine pe blog. Poate daca tot vedem ne trezim. Si renuntam la potentialul de javre si invatam de la cei cu potential de oameni. In continuare o javra....care probabil e mai om decat noi toti.


vineri, 28 noiembrie 2008

Oare merita?

"Sa incerci sa fii tu intr-o lume care incearca sa te transforme in altcineva e o lupta continua" - E.E. Cummings
Don't I know it?

Pe timp de criza financiara pe mine ma rod probleme existentiale. Trist, dar adevarat. Revenind la citatul de mai sus presupun ca toti treceti prin asa ceva, unii mai superficial decat altii. Adica de ce ti-ai pune intrebari cand oricum raspunsul nu e solutia.
Etichetam, emitem judecati, luam in deradere, numim ridicol/absurd, criticam si cate si mai cate, si ne fortam unii pe altii sa fim ceva ce poate nu ne-am dori cu adevarat. Unii, au curajul de a fi ei insisi, dar ajung sa se intrebe: chiar sunt eu sau e doar reactia contrara la ceea ce nu vreau sa fiu? Adica sa isi puna la indoiala principiile, modul de a actiona, intr-un final comportamentul. Norocul meu consta in faptul ca desi am talentul de a ma incurca in ite (imi complic existenta cum se spune), sunt si impulsiva, si nu apuc sa analizez tot ce ma taie. Reactia mea de moment imi este cel mai mare dusman, si cel mai sincer dintre ei. Imi regret impulsurile, dar asta nu ma impiedica in vreun fel.
A trait intr-o familie care nu l-a iubit, a crescut intr-un mediu neadecvat, poate a fost unul din copii de aici, nu si-a descarcat hormonii in mod corespunzator in ziua respectiva....oricum ar fi trebuie sa gasim motive pentru a depista cauza unor comportamente, actiuni (intr-un mod nobil...pentru ca toti suntem in esenta fiinte nobile), eu zic ca de fapt ne e mai usor a ETICHETA. Nu ar fi mai usor sa credem ca e bou pentru ca asa e el? ca e o nesimtita si atat? de ce sa cauti cauze, sa ii gasesti scuze, si intr-un final sa incerci si sa il schimbi???

luni, 24 noiembrie 2008

Rainbow toy

Do u remember zis?

             

Imi aduc aminte ca l-am considerat cel mai frumos  cadou primit de Mos Nicolae, poate si pentru ca a fost printre cele care le-am pastrat de-a lungul timpului. Sau poate pentru ca i always had a special thing pentru Mos Nicolae...hu knows?



Nu, nu vreau cadouri, doar o zi de curatenie prin casa... 



ps: desi...stiu ca nu-i frumos sa refuzi

duminică, 16 noiembrie 2008

Am o problema cu titlurile- se vede?

   E ciudat cum vanez autenticitatea...pana acum nu am realizat insa pe zi ce trece vad ca ma invart in jurul acestei valori pana la extreme. Inca nu realizez de ce simt aceasta nevoie de real, de sinceritate in tot ce ma inconjoara insa adunate intamplarile acestor zile mi-au dat de gandit.
   Si totul de la o carte...don't we all? dupa ce mai deschizi putin ochii datorita unei lecturi simti cum ai descoperit mari adevaruri..iar tristul adevar este ca cu cat stii mai mult cu atat iti dai seama cat de putin/e stii de fapt, sau cel putin asa simt eu. Nu e motiv de a renunta din start dar nah nu suntem toti perfecti. 
   De foarte multe ori renunt sa mai postez ceva doar pentru ca a trecut ceva timp de la gandul/ideea/intamplarea respectiv/a si piticii au influentat deja perspectiva mea initiala.
   Printre paginile acestei carti, care m-a captivat ce-i drept, se afla relatarile la prezent a 3 personaje. Insa relatarea aceasta la prezent imi displace. Gesturi cotidiene, banale apar ca intamplandu-se in momentul acela de catre fix cel care le traieste: "Imi var si mai adanc mainile in buzunarele hainei, bat din picioare si scot aburi pe nas..." Povestire desprece si cum s-a intamplat, pentru a contura o imagine, ar fi acceptabila, insa o astfel de exprimare duce in ochii mei la pierderea autenticitatii. Dar cine sunt eu sa judec...therfor o voi citi in continuare (hehe asta e un fel de substragere sa putem citi linistite in continuare -- eu si constiinta mea). Am indoit din greseala coltul copertii,
 sufar...am o pasiune pentru carti, papetarie si toata gama. 

Happened today: "Do you need me to call someone to clean your room?"
                "Ok, but let me arrange it first" 
Hmmm...o fi bun simt?


   M-am pierdut, iar. Back on track. Mi-ar fi placut sa fi avut inspiratia sa imi fac blog sub un pseudonim si sa nu relationez sub nicio forma cu cei pe care ii cunosc on real (nu pe pipaite, dar macar pe vazute), as fi vrut sa ma vad atunci, sa vad daca asa as fi putut darama macar cateva din zidurile casei. Inclin sa cred ca nu. Toate la timpu lor, am fost informata azi ca ma aflu pe drumul catre maturitate. Oh God no! 
   Este a doua oara cand ma intalnesc cu acest francez, client al hotelului si imi spune niste lucruri pe care si pana cel mai cinic dintre piticii mei le crede. Prima data mi-a zis ca eman o energie foarte puternica si ca aura mea e cumva..( normal ca nu l-am crezut aici, desi...) si apoi mi-a zis de ceva ce eu tocmai aflasem in ziua respectiva, subiect pe care eu nu l-am dezbatut cu nimeni pentru ca nu e de interes public, nici macar de interes. A plecat, mi-a lasat o stare tare ciudata si nu neaparat rea. Apoi astazi, in timp ce astepta taxiul m-a citit fara ca macar eu sa balbai ceva in franceza, iar el sa poata rosti cateva fraze in engleza,  = conversatie citibila/deductibila nu am purtat incat sa recite de acolo cateva trasaturi ale minunatului om din mine. La general daca erau spuse iar nu ma nimerea, deoarece cum des ma laud eu sunt mai aparte asa. Si modesta din fire. Oricum urat, urat ...nu e frumos sa vezi in curtea omului daca nu esti invitat. Iar daca omul respectiv are marele zid chinezesc de-a lungul casei, e si mai urat. 
    Probabil aici este cazul sa mentionez ca el cu asa ceva se ocupa...wichcraft and shit...aa pardon ceva mai stiintific cum ar fi "ceva-terapeutic".

    Si am taraganat la postul asta toata ziua, am atatea de spus si tocmai pentru ca nu le pot contura in forma cea mai sincera le pastrez pentru mine. Si le tot pastrez pana cand iau decizia sa vorbesc cu Nea'Blogspot...si asta saracu zice: Bine ai revenit...dar cand pleci?
 
   Au revenit aurolacii la metrou la universitate- hate them...Au ajuns sa atarne bannere electorale intre blocuri..how lame is that? Desi e bine gandit, ies seara pe geam vad fata Doamnei Respectabile ce ne vrea binele si ma duc la culcare, o visez si apoi ma duc si la vot.

PS: cum ziceam cand ma apuc de scris nu ma mai opresc, asa incat daca e prea lung si greu de digerat puteti reveni cu stomacu gol, promit sa nu ma dezic de ceea ce aberez. Pana la urma debitatiile mele imi apartin deci au si ele ceva special acolo, asa ca de debitatii.
   

duminică, 2 noiembrie 2008

Dezvolt...

    ...mici obsesii:

 

in metrou, avion, tren.

No worries, voi avea timp sa le transform in d'alea mari:D

marți, 21 octombrie 2008

Haotic


   Experimentez un amalgam de sentimente, situatii, cu ingredientul principal confuzia, si ajung uneori la descoperiri ce nu credeam ca au de-a face cu mine.
   Mi-am facut blog pentru a debita si a-mi exercita latura narcisista la maxim, sper sa nu depasesc vreo limita morala (estetica de ce nu), desi..is my space afterall.

   Astazi am descoperit ca nu imi plac oamenii fara pareri, de fapt am constatat, ca stiam asta de ceva vreme, oamenii care nu au nimic de spus, si care in fond sunt persoane sterse...ma invita sa ii desconsider. Insa ii admir  pe cei care nu au pareri "avizate"acolo unde nu le fierbe oala.

  Metroul sursa de povesti expirate (aka socializarile de inceput): "deci a fost bine azi la fac., numai ca fetele se uitau cam aiurea la mine, in rest cu baietii ma inteleg super, mereu mi-am petrecut timpul cu baietii..ma inteleg mai bine cu ei." Am auzit asta de mii si mii de ori si mereu am aceeasi reactie : eu m-am inteles mereu f bine cu toata lumea, si de fapt cu nimeni.

   Posed o aroganta ca la carte (din toate motivele pentru care ea poate exista), care ma distanteaza de oameni uneori, insa care ma salveaza de cele mai multe ori.

   Am descoperit ca posturile cu cele mai putine comentarii sunt cele care au avut intr-adevar ecou, si care au trezit anumite sentimente in cei care si-au aruncat ochii peste ele, iar asta nu poate decat sa ma bucure, pentru ca si eu la randul meu citesc "pe unde ma regasesc".

   Incep sa imi contest instinctul de a citi oamenii..pe zi ce trece constat cu mirarea unui om naiv ca nu tot ce zboara se mananca, ca persoanele de care m-am trezit atasata nu sunt ceea ce pareau a fi. Si merg cu ipocrizia destul de mult si eu si ea (ca e o ea), pretinzand ca suntem prietene (desi pentru mine chiar asta este/era), si ma las prostita cu zambetul pe buze. Ce dragut, nu?

   Nu prea visez, insa azi noapte (nu, nu am avut o revelatie) am avut cateva reprize de visat, care mai de care, dar in urma uneia dintre ele am ramas cu un sentiment ce inca persista, ma simt legata de o persoana pe care nu o cunosc cu adevarat (am avut f putine tangente on real), dar pe care am visat-o. How fucked up is that?

   Si bineinteles am redescoperit (mereu cu aceeasi placere) ca o necuvantatoare (javrutza latratoare) imi poate insenina ziua...cum? simplu: tiptil pe la spate tragandu-ma de esarfa..asa in plina strada, fara ca macar sa ne cunoastem:p

Ah da imi place sa fac poze, sa fiu pozata si m-am tuns (dezastru is the word pentru toate cele 3), asta tot din lista noilor descoperiri/modificari.

marți, 14 octombrie 2008

If only


"Sunt drumuri infinit de lungi care se termina imperceptibil de repede. Oameni irecuperabil distantati care nu vor (mai) fi niciodata in lumea mea. Momente de care stiu ca imi va fi dor din secunda in care se desfasoara."

Se pare ca sunt a treia persoana care preia aceste ganduri...suntem oameni, prin definitie facuti sa ne asemanam, mai mult sau mai putin.

De aici: 


Persoana care stiu ca nu voi fi vreodata. Lucrurile pe care le voi sti doar eu. Lumea mea. 

Astea-s aberatiile mele, care nu au obiceiul sa aiba predicat. Au insa subiect, pe mine.

If only...

LE: daca postam cu o zi inainte aka 13.10 puteam sa imi urez un sincer "La mai multi ani" de aberat" (la blogspot sau pe unde apuc)

joi, 9 octombrie 2008

Cum?

   Am mintit. Am refuzat pe cineva scuzandu-ma cu ceva solid. Nu stiu cat de rau imi pare pentru faptul ca am mintit pe cineva apropiat, cat pentru faptul ca asa ceva nu imi sta in caracter. Am refuzat pentru ca stiam cum va decurge evenimentul si pentru nu imi place sa fiu fortata sa ma comport precum o ipocrita.
   Stiu ca jucatul asta de a fi o persoana amabila si plina de optimism cu persoanele care nu neaparat imi repugna ci pur si simplu nu imi sunt pe plac ma va conduce intr-o buna zi la o izbucnire. Si una mare, deoarece sunt obisnuita sa fac si sa spun absolut tot ce imi trece prin cap. Ma mandresc cu faptul ca sunt directa, sincer de brutala uneori. Nu ma ajuta, dar ma linisteste. Am ajuns la un stadiu in care sunt nesimtit de sincera, si culmea este ca a inceput sa imi placa. De aceea, am incercat ca macar cu persoanele pe care nu le plac dar care nu m-au deranjat cu nimic (grav) sa ma comport rece si distant. Sa le evit. Nu mi-a reusit mereu, dar e de apreciat din partea mea dramul de constiinta care ma insoteste. Spre exemplu (unul banal de altfel) am incercat sa imi evit fostii colegi cu care nu am avut decat o relatie colegiala (sau nici atat) pentru ca urasc conversatiile acelea ipocrite in care insiri numai aspectele pozitive din viata ta (casa, masina, vacante, iubit/iubiti) si nu numai ca si le insira ( ca eu tac, sau uneori continui dupa model) ci le mai si transforma in povesti greu de crezut, dar aprobate de catre mine. Eu, omul amabil, ce se presupune ca a dobandit o anumita maturitate si stie sa faca fata cum se cuvine, oricarei situatii. Desi  acest "cum se cuvine" este considerat de catre unii a fi delicat, amabil, respectuos si fara scandal, pe cand eu tind sa il cred "asa cum simt". Bineinteles, fara a cadea in extreme in niciuna din cele 2 situatii.
   De ce as vrea eu sa iti povestesc tie cat de ( numai ) bine imi merge cand am putea vorbi de anii ce au trecut, de amintirile comune. Nu ti-ai castigat acest drept, iar ca sa ma laud la tine cu marile mele realizari (care pot fi sau nu adevarate) iar nu cred ca meriti. 
   Uneori as vrea sa ma distantez (brusc daca s-ar putea) de anumite persoane sau situatii, insa cand vine momentul nu mai sunt la fel de sigura ca asta imi doresc. Poate fi si din cauza obisnuintei, poate fi si din cauza ca in majoritatea situatiilor din viata am reactionat de abia atunci cand mi-am luat sutul (binemeritat daca am ajuns pana la momentul acela) in fund. Insa pe cat posibil am incercat sa evit situatiile in care sa fiu fortata sa ma comport neadecvat personalitatii, principiilor sau amalgamului de factori ce ma insumeaza.
   Inca mai am timp sa repar acea minciuna, sa daram acel presupus motiv, insa stau sa si ma gnadesc la ce este mai rau: ca am mintit pe cineva care probabil nu ar fi meritat sau ca a trebuit sa recurg la asa ceva? Toate acestea asociate personalitatii si felului in care ma stiu.


As avea si o o alta intrebare (pentru voi sau macar pentru posteritate): fac o drama din asta pentru ca am fost un embrion cu XX, sau datorita educatiei si celorlati factori ce tin dupa iesirea din barlog (bultica)?

duminică, 5 octombrie 2008

Fibrilatii, gargauni, pitici (3 in 1)

m-a pus naiba si am baut doua nessuri, unu dupa altu, ca pe apa si acum ma simt de parca as fi in fibrilatii (note to myself: stick to your fucking cola!!!);

Regula: daca vreodata vreti sa stiti cum va fi vremea va inmanez numaru meu pentru a afla. Cu o regularitate precisa se intampla ca de fiecare data cand afara este cald eu sunt imbracata, in palton, cu cizme, si bineintels si esarfa sa nu cumva sa dardai, iar ( acuma) cand afara ploua si tuna eu mi's in tenesi si o gecuta, si bineinteles manecutza scurta sa nu care cumva sa mor de cald. So feel free to call, i won't charge;

Ma streseaza ca au schimbat sigla de la Animal Planet, nu sh daca se mai uita cineva dar mie imi plashi, si acum sigla noua imi sta in coaste.

O stimata doamna din metrou a reusit azi sa ma calce pe nervi, de obicei situatiile astea ma amuza, i-a repetat fica-sii timp de 2 statii "daca nu stii intrebi; daca nu te descurci intreaba lumea"...on&on (au fost pe putin 5 ori), nu imi vine sa cred ca m-am putut abtine. Imi plac oamenii autentici, iar daca asta implica si putina nebunie nu-i bai. De aceea as fi vrut sa tip la dobitoaca aia care o credea si mai dobitoaca pe pretioasa de fata, chiar si cu riscul de a parea o apucata...nu ca nu as fi (hai sa nu imi contest calitatile);

Si apropo de respect, in toate mailurile formale ne tot umplem de respect, stima si toate cele, noi romanii, ca la strainii nu trimitem decat urari si salutari (therefor respectul se pastreaza in natiune pentra a ne umple reciproc de/cu/in el);


Si bineinteles melodia gargaunilor mei:

sâmbătă, 4 octombrie 2008

Da sau nu? Oricum printed already

Un gest frumos de la un obsedat, niste clipe care la un moment dat se vor transforma in amintiri placute, o parte de umplutura sau nu (inca nu m-am decis)....sper sa va placa si voua, cause i luv it.

vineri, 3 octombrie 2008

Titlu? Dunno.

Datorez o leapsa. Dap, sunt datoare. Si cum nu am mai scris de ceva vreme, ma gandesc ca e cazul sa mai platesc si eu din datorii, vorba aia sa nu care cumva sa se inmulteasca. Leah vrea sa insir ce iubesc, dar eu va voi spune ce ador pentru ca "iubesc" este un termen cu mult prea multe atasamente pentru mine, pe scurt e prea serios.
Narcis me: 
- ador cand ma ador, uneori numa'
- ador ca sunt un nativ din capricorn, special one
- ador ca am parul cretz, cam la fel de mult pe cat il urasc
- imi ador gropitzele de la spate
....mai sunt multe in aceasta categorie dar ajung sa imi fac vreo declaratie iar asa ceva nu se cade.

Ador:
- sa dorm, si mai ales senzatia aia in diminetile friguroase cand nu trebuie sa plec nicaieri, sa deschid ochii, sa realizez asta si sa ma cuibaresc la loc;
- ador sa adorm undeva in natura cu vantul adiind, cu diferite zgomote pe fundal; 
- ador sa lenevesc, zilele in care imi fac provizii si ma uit la un film (doua), sau zilele in care stau cu cineva...si stam...si vorbim, pe scurt lenevim (asta si acasa, si intr-o cafenea);
- ador sa ma contrazic, mai ales cand am argumente;
- de prisos sa spun ca ador cand sunt adorata [ cand ma simt iubita/adorata, ca la rangul de statui ridicate n-am ajuns inca];
- ador animalele, cu precadere cainii, si mai provoc uneorii reactii nefavorabile (put it this way) cand ma opresc in mijlocul drumului sa ma joc cu cate-o javrutza;
- ador sa visez, si noaptea ( mi se intampla destul de rar ) si ziua ( nu prea imi permit);
- ador frenezia care ma apuca uneori, entuziasmul unor actiuni, mai ales cand vreau sa fac ceva bun, sau doar ceva ce nu se cade, dar in mintea mea isi gaseste in momentele alea rostul;
- ador sa ma inteleaga cineva fara prea multe cuvinte;
- se pare ca ador sa vorbesc, sa strabat toate subiectele...uneori ma mai si opresc (don't count on it);
- ador marea, ador marea si ador marea; ador, pur si simplu ador ca atunci cand ma incalzasec foarte tare stand la soare sa ma duc cu piciorusele in apa, si sa ma racoresc, si eventual sa o iau de la cap
- ciocolata amaruie:X (am tras cu ochiul la tine Lusch girl);
- ador sa inspir in zilele friguroase, sa simt mirosul de parfum in atmosfera inghetata;
- ador sa cred ca am prieteni;
- ador tot ce tine de Brazilia, am obsesii legate de portugheza si in capul meu totul se leaga si ma duce catre BRASIL:X:X:X;
- ador sa fac baie, de 2 ore baie, momentele mele zen acolo isi au apogeul (ce daca mi se increteste pielea)
- ador hainele...restul implicatiilor se subinteleg;
- ador sa fiu un mic dracusor si de cele mai multe ori sa si scap - aici intra ca ador sa enervez lumea It's like a hobby

......................................si imi iubesc javrutza

Leapsa va merge (si va rog sa va supuneti) mai departe la Maya, Simona, Stefan, Elena si Dan.
Deci va trebui vreti/nu vreti sa insirati ce iubiti.
PS: post in curs de modificare, deoarece mereu se va gasi un nou motiv pentru a iubi/adora. 
LE:mi s-a atras atentia ca maimutzica mea se uita intr-o parte cand da labutza....but of course, she's a lady si se rusineaza:X:X:X 
LE2:are unghiile facute (oameni nebuni)

joi, 11 septembrie 2008

Sa nu se piarda




Parul tau sta asa cretz sau il ajuti?

- Il ajut! O data sau de doua ori pe saptamana bag doua degete in priza.

marți, 9 septembrie 2008

Ghiveci. Varza. Non-food post

mi-am mai pus un pahar de cola...este ora 3:52 Am si a naibii noapte nu se mai termina...sunt dependenta de punctele de suspensie, intr-un fel ciudat substituie toata elaborarea unei fraze so...
as vrea sa dorm(i work u kno'), mi-e foarte somn si nu pot asa ca m-am apucat de citit bloguri, o gramada de bloguri dragutze, adica pe care m-as mai intoarce (http://mihaiborcan.blogspot.com/ ; http://jollie2004.blogspot.com/; http://notalent369.wordpress.com/; http://ave13.blogspot.com/ etc) si desi toti avem o parere despre tot si vad din ce in ce mai multe cacaturi, ma bucur cand vad ca exista si oameni, in sensul ca au trairi, bune si mai mereu rele, dileme existentiale and stuff, si ca si altii trec prin ceea ce cred eu (ca si restul lumii de altfel) ca mi se intampla numai mie (cum ziceam o data i'm special is not that special afterall)...

mereu mi-au placut filmele, si din motivele normale, dar si din cauza ca in filme se pune accent pe trairile individului/boului/eroului etc, acolo chiar conteaza, chiar contezi in timp ce in so called real life esti obligat sa minimalizezi orice traire, orice "simtuire", sa treci cat mai repede peste tot, orice si oricine. Si, oricat de neimportanti sunt toti neimportantii din viata ta, a mea, a boului, tot conteaza si tot te vei consuma si te vei schimba cate putin (catre indiferenta vad eu cel mai batatorit drum).


ce vreau sa spun?iar nu stiu. ma pierd in detalii?mai mereu...am mai tot timpul atatea de spus si de facut si i end up by doing nothing...entuziasmul meu cade foarte repede in delasare. ma apuc de ceva cu atata entuziasm si bucurie and shit si raman in a ma pierde pe drum...lipsa de ambitie, motivare etc

daca aveti vreodata vreo depresie incercati sa vi-o descarcati p la 4 dimineata, simt eu ca ar fi potrivit, creieru se afla intr-o stare de latenta perfecta,te lasa sa te gandesti numai la aspectele negative si iti creioneaza or un viitor sumbru or numai porcarii...eh lasa ca vine ea ora 6.... nu am nicio depresie dar pot face oricand rost se pare. Depresie ce cuvant ipocrit, nu stiu daca e chiar o boala, dupa mine nu pare asa serioasa, demna de luat in seama. In fine, ce stiu eu?! (tot acum, pe ploaia de afara pare ideal sa iti exerciti latura sensibila ..artistica i mean). Si fara vreo legatura foarte vizibila ma intreb cat de ipocrit poti sa fii, sa poti consola pe cineva care o duce mai bine decat tine? De aia e nasol daca nu inveti din timp, ca nu te plangi de reumatism unui om care nu are maini...risti sa il fortezi sa fie ceva ce uraste.

in alta ordine de idei am primit un pumn de bomboane, a zis ca vodka nu imi da ca's in timpul serviciului, as fi vrut sa ii zic ca nu ma deranjeaza dar deh!altadat'

sâmbătă, 23 august 2008

Cat de bine ma cunosti?


mintea mea bolnava a mai nascocit ceva....voiam sa las doar o fraza care exprima ce e in cutia mea neagra din piept (are si rotite), dar acum ca am aflat ca ma citeste cineva in momentul asta (da, Leah, la tine ma refer:P)mi-a pierit curajul...si cum maine dimineata trb sa ma trezesc pe la 4 si ceva, de ce nu as pierde vremea cu aberatiile mele pe blog?acum ca in restul timpului sunt prea multi factori care imi retin spiritul creativ:)))

De la aceea fraza mi-a venit ideea sa pun mai multe versuri, si sa va las pe voi (cei 3 cititori ai blogului meu...Leah acum ca ai venit sper sa nu pleci), sa ghiciti care dintre ele zburda prin creierasul meu (asta nu are rotite, dar scartaie, acelasi efect)....si implicit alimenteaza "my insanidade". So:

Feels like I'm going insane (Disturbia- Rhianna)... When I was young I wanted attention, When I grow up I wanna see the world, drive nice cars, I wanna have boobies (When I grow up-Pussycat Dolls).... Come and save me from me (Save me- Morandi)... I love my people singing in the sunrise with a reason (I love my people- Eddy Wata).

Cam astea sunt optiunile, ce-i drept doar din ele m-am putut inspira pentru deruta. As vrea sa stiu cat de bine ma poate cunoaste cineva doar prin preajma unor cuvinte postate pe aici in my fucked up world.

duminică, 17 august 2008

Confuzie

ma aflu sub influenta multor posturi citite de un anumit gen in ultimul timp, cu precadere cel al Kidhei si ma gandesc ca eu ma consider om cu blog, de fapt hosting gratuit la blogpsot, loc unde imi spun cate-un of, cate-o intamplare etc/
mi se pare penal sa iti consulti cititorii, sa te intalnesti cu ei sa le afli parerea, sa te exprimi tot timpul cu "cititorii mei", ah fanii mei (valoarea mea, valoare mea) doar daca desigur nu ai ridicat blogul la rang de arta. nu ma refer la cei care chiar scriu cate ceva ce merita a fi citit si luat in seama, ci la cei care sunt atat de penali incat dupa ce isi pun la status noul "articol" mai iti baga si un mass ca au mai cacat ceva creativ.

Asadar confuzia mea este, daca scrii o gramada de cacaturi zilnic, esti blogger sau cacanar?

joi, 7 august 2008

Listele mele

2 lepse acelasi numar de melodii, raspuns intarziat, dar mai bine mai tarziu decat niciodata right guys?
prima de la Malina care intr-un mod aparte si-a exprimat preferintele si motivele pentru care adora cele 7 melodii, o lista plina de ironie ca a ei as avea si eu, numai ca a mea ar fi prea lunga (ce sa fac daca eu sunt mai putin toleranta cu diversitatea).
Desi am crezut ca va fi usor, constat ca este destul de greu sa spun doar 7 dintre melodiile mele de suflet(nu imi plac categoriile si categorisirile), si mai ales sa le si expun.

Acestea fiind spuse, cele 7 ale mele, intr-o ordine aleatoare, ar fi:

1. Enya - Smaointe
2. Plumb - Damaged
3. Avril Lavigne - I'm with u
4. Linkin Park - Numb
5. Evanesence - My imortal
6. Marc Anthony - My Baby You
7. Toni Braxton - Spanish Guitar

Am considerat ca de suflet inseamna cele care mi-au atins vreo coarda sensibila (pitic pe creier), intr-un anumit punct al existentei mele. Nu am pus linkuri ca le consider destul de smiorcaite.



Cealalta leapsa care implica 7 melodii ascultate obsesiv (nu stiu sa ascult altfel), in ultima perioada, vine de la Stefan , si aici vor fi randomly, deoarece de obicei la mine are loc fenomenul "abuz-abandon", haha adica le ascult ce le ascult iar mai apoi le uit.
My list is:

1. Rihanna - Take a bow;
2. Marquess feat. Alexandra Ungureanu - You and not Tokio;
3. Enrique Iglesias - Can you hear me;
4. DAVID - Sexy Thing;
5. Shayne Ward - Damaged;
6. Nelly Feat. Fergie - Party People
7. OneRepublic - Say (All I Need)


Cultura mea muzicala poate fi caracterizata in 2 cuvinte : comercial si subiectivism.
So there u go, my job is done.

miercuri, 30 iulie 2008

Sufar??House??

sunt o persoana ofticoasa....rau....stiu nu se cade dar ce sa-i faci...cel mai rau ma oftic chiar ma supar, cand pierd cate ceva sau la ceva...de ce impartasesc aceasta mirobolanta calitate ce mi-apartine?? (si ma insoteste peste tot, la naiba!!!)

pai zilele astea am tot avut idei de impartasit si ganduri de expus dar nu pot....am atatea si atatea povesti si cand am ocazia sa ating tastatura...puff..DISPAR. sau sunt inca acolo insa nu mai vreau eu sa le insir..

Starea asta mi se trage si din cauza ca fiind un "abuser"(par example...un banal ex: new song to my ears...on&on cateva zile...obsedata mai sunt), am vazut in cateva zile 4 sezoane dintr-un serial, nu orice serial, ci un Limp Serial...meaning House....daca am ajuns sa postez pe blog doar din cauza lui inseamna ca am atins culmile.....nebuniei??Nu!....extazului?? Poate... oricum pe niste varfuri tot am ajuns. Si acum ca am devorat 4 sezoane nu mai am stare...nu pot sa ma uit la nimic on tv, nu mai am chef de munca (ah stati ca parca nici inainte nu aveam..sau aveam?) nu mai pot citi bloguri...nu mai pot scrie pe al meu (asta fiind desigur o exceptie doar e House)


Asa ca daca nu v-am convins macar sa vizualizati un imdb despre house...ma oftic!!! .... or nOTTTTTTTTT (more 4 me)

vineri, 4 iulie 2008

Idei ciudate la ore indecente

am fost ieri in carrefour si am dat peste ditamai coada de oameni ce stateau la rand pentru un televizor cu ecran plat ...la pretul de 2 mil, prima mea reactie a fost una demna de dispretuit...am gandit ca uite-i si pe amaratii astia se bucura la un cacat, cel mai probabil.
Nu stiu daca are legatura cu educatia, cert e ca in timp dezvolti niste prejudecati indreptatite de cele mai multe ori, mi-e greu sa cred ca mai exista oameni care are sa aiba mintea deschisa, sa vada partea buna si sa gaseasca o solutie la absolut totul, cel putin nu daca au avut parte de influenta mediului ce tinde sa te dezvolte catre "cat mai mult, cat mai repede si cat mai... numai pentru tine".
Cand am iesit din supermarket, si i-am vazut pe cei care le cumparasera, cum isi impachetau televizorul cel nou,cum se bucurau ca il duc acasa, mi-a fost rusine cu ce am gandit, chiar daca in esenta acel televizor era un produs naspa. Fiind obisnuita cu anumite produse de un anumit pret, nu de lux, but still...normal ca am ajuns sa nu apreciez ca te poti bucura si cu mai putin, cand iei totul de-a gata prea putin iti mai pasa de cei care nu au vazut in viata lor ce ai tu...si ca sa merg mai departe cu natura noastra cat poate fi de defecta, nu numai ca nu ma gandesc la faptul ca altii nu au, ci chiar ma gandesc ca altii au mai mult decat mine...si stiu ca nu numai eu sunt asa...si imi pare rau ca ne agitam cu ce nu trebuie...nu as vrea o lume roz, nu sunt ipocrita... as vrea pt mine putina claritate si mai multa intelepciune...sau macar deloc si asa sunt eu adepta Totul sau nimic!


si daca tot ne aflam la categoria "piticii-mi de pe creier" trebuie sa adaug ca am auzit o constructie cel putin ciudata- leziuni incompatibile cu viata-, nu stiu daca ma deranjeaza sau ma enerveaza but who knows?dupa cum imi zicea cineva intr-un com e posibil sa pun prea mare pret pe cuvinte, dar pana la urma de ce nu as face-o?

marți, 1 iulie 2008

telepatie or what?

e 4jum dimineata, prin urmare nu prea am cui sa impartasesc ce as vrea, CE BINE ca am blog.

actiunea se petrece pe tura mea de noapte (un inceput promitator huh?)... cum astazi am avut o stare buna, am fost amabila...zambareata (rar se intampla asa ceva), nu mi-am facut draci, draculeti ca iar am de chemat taxiuri, de trezit clienti (ceea ce inseamna ca nu pot sa dorm:D da ce credeati ca as putea face la munca)....toate astea and then strange ideeas popped into my "tartacutza": ce dragut ar fi daca cineva ar aprecia ca stai treaz toata noaptea pentru el, ca ii chemi taxiul sa fie in fata hotelului cand coboara (small litlle shits dar care la orele astea ale zilei se fac cu un dublu efort) si cand colo coboara un client care bucuros ca i-am chemat taxiul si il astepta deja mi-a dat niste chestii: un breloc (bucuria nebunului, ce am atarnat la chei numai eu stiu) si alte "nu sh cum se cheama"dar se lipesc....frigiderul meu asteapta. Bineinteles ca imediat ce a plecat am inceput sa desfac ce imi daduse (aia 2 ani pe care ii am s-au dovedit a nu fi degeaba), si la cateva minute ma trez cu el inapoi la receptie...si-o fi uitat ceva?nu, s-a intors sa imi lase niste bani...pentru efortul meu imagine that...telepatie clar!

daca dupa aceasta interminabila relatare nu credeti ca am anumite probleme...problema e la voi...ar trb sa vedeti pe cineva...oricine!

ps: am descoperit ceva ce ar fi interesant de elaborat intr-o buna zi., si anume am constatat ca fiind o persoana dificila, fericirea mea depinde de mine, de persoana mea i mean...indiferent cat de covarsitoare sunt evenimentele din jurul meu...par example: dupa ce am dat licenta, si am scapat ...nu am simtit acel sentiment de fericire ca am scapat...something is definitely wrong with me.


Buna dimineata!

miercuri, 4 iunie 2008

salut coaie!


faza dura azi, nu puteam sa tin doar pentru mine...el si ea, de mana pe strada, el imbracat elegant, se opresc la un moment dat, nu sa se sarute, ci ea se apleaca, da cu nitelush scuipat pe mana si ii sterge pantoful (youhuu, u go girl)...io am ramas Interzisa, maica-mea a replicat ca mai bine dadea direct cu limba, asa se asigura ca she doesn't miss a spot.

intrebare de baraj: ce s-a intamplat cu clasicul "salut coaie!"???de ce maj baietilor se despart acuma cu "te pup", oh how gay....si nu ca ar fi gay ca pana mea it's a free country, dar baietashi de cartier, cu lanturi, tatuaje, cu: "pa, te pup"...


say smthng if u think u can!

miercuri, 28 mai 2008

Teoria conspiratiei sau....just my insanidade?


astazi a fost punctul culminant al acestei aliante against me... toate aparatele electronice din jur au luat-o razna...internetul nu imi mere (ma mir ca am reusit sa postez asta...intr-unul din up/down-urile in care ma tine de vreo doua zile), iar in spirit de solidaritate a inceput si pc-ul sa faca figuri...un word il deschide in doar 2-3 min...Next: eu la purtator am 2 mobile, un lg cu clapa pe care am reusit sa-l fac sa se dechida si pe partea cealalta (l-am spart adormind pe el)-cartela de cosmote din el tocmai a expirat-si un samsung in care tin orange-ul...and guess what? de azi nu mai imi mere nici cartela de orange...teoretic nu mai are semnal dar eu stiu ca face parte din Marea Alianta...deci refugiat is the wright word4 me pentru zilele urmatoare.... culmea e ca daca as fi in alta perioada a vietii mele NU mi-ar displacea.
si daca nu as stii mai bine as zice ca e o invitatie on a deserted island, dar stiu! probabil someone is mocking me up there...
va las cu versurile urmatoare:
Neither hare nor hound will I ever be
Running from the pack from the enemy
Never looking back never refugee ...

miercuri, 21 mai 2008

ASTAZI

a fost o zi lunga(da like the others, are si ea24h i know)...and it ain't over yet. Si in ziua asta asa lunga in care am dormit prea putin, mi-am dat de foarte multe lucruri, again prea multe pentru prea putin somn:D
Stiu ca nu's prima nici ultima, si ca nu se vor gasi solutii din senin daca ma plang aici dar trebuie consemnat neaparat, prin urmare:

-as vrea sa-i anunte cineva pe toti dobitocii/dobitoacele care merg pe strada, ca ar fi frumos sa circule pe partea dreapta ...sa mai aiba loc si alti aiuriti, nu sa astepte sa treaca turma, la kg mele nu ar trebui sa fie o problema sa ma strecor si totusi...

-la unirii in metrou intai se intra si apoi se iese, daca mai este timp, desigur...de asta mi-am dat seama de foarte mult timp numai ca azi am rabufnit la niste dobitoci;

-acum ca a aparut ziarul ring in exemplare destule sa-ti pui si-n cap, ar trebui sa se mai gaseasca si compact, adica luati ring is better, lasati-mi mie compactu':)))

- de mirosuri si alte alea nu mai povestesc ca as risca sa sun ca o placa stricata, anyway am auzit ca deodorantul face rau planetei deci unii chiar sunt preocupati de soarta terrei...good for u guys! si ca bonus here's a news: cei din jurul vostru se curatza mai repede datorita mirosului...again un bine planetei..keep going sau keep the good smell.


Tot astazi (am mentionat deja ca a fost o zi lunga), in drumul meu spre casa, intre doua ture de noapte, cu putine ore la dispozitie, si cu o fata ce numai a om bun si empatic nu inspira, am fost abordata de o babuta, care in dementa ei nu mi-a interpretat corect mimica, abordata de-a lungul a 7 statii,cat merg cu 131, ineinteles. In dorinta mea de a nu fi chiar salbatica, cel putin nu cu ea, ca oamenii in varsta imi inspira simpatie, mila uneori, i-am raspuns la cateva intrebari, si anume ca vin din tura de noapte, ca lucrez la un hotel, atata mi-a trebuit sa imi fac rost de companion de drum. In timp ce eu trimiteam msje cu detalii de la fata locului, a inceput sa imi povesteasca nu stiu ce emisiune, cu un tip care statea si cu mama si cu fiica (pai ce voi de ce sa nu stiti), si ca ea, fiind vaduva, nu a mai avut pe nimeni ca nu a lasat-o fiica-sa, si ca barbatii sunt jigodii, nu toti normal!, si m-a terminat cu o intrebare mortala: "si acolo la hotel tie iti fac avansuri barbatii?"nu ca am ramas masca dar pur si simplu nu stiam cum sa reactionez -e nebuna sa o las in pace sa nu ii rasp-, sau -deja ma exaspereaza sa ii dau vreo replica faimoasa de-a mea-am stat...si am msj-uit in continuare (intrebarea asta nu putea ramane in eter). Mi-a studiat si imbracamintea, dar asta e deja light so god help me...imi cumpar pusca, daca e ceva vreau sa fiu eutanasiata ca dobermanii...orice numai sa nu ajung asa...desi unii batranei sunt simpatici rau si imi place sa vorbesc cu ei.

Tot in drumul meu plin de peripetii in si dinspre munca, se aciuase si un puradel, mai marisor asa, sa mearga cu mine aka foarte aproape de mine, l-am intrebat politicos daca nu vrea sa ne si tinem de mana si daca o umbrela in gura e de ajuns...politetea incepe sa devina punctul meu forte, cine ar fi zis?

Si ca un final apoteotic as putea adauga ca in curand s-ar putea sa am vesti bune, maine trebuie sa predau lucrarea de licenta si ca o zuza ce sunt nu am scris decat vreo jumatate, deci in loc de 4 ani as putea face 5, next one pentru aprofundare, desigur.


Noapte buna.

marți, 6 mai 2008

Stop staring or at least pay for it


azi in drum spre examen, citind pentru prima oara materia, in metrou (ca de obicei de altfel) am citit ceva foarte interesant (materia era: comunicare si protocol) si anume: "Orice privire adresata unui necunoscut poate fi considerata ca un act de agresiune daca depaseste 1,18 sec."


Propunerea mea ar fi ca in loc de tipa care se da cu Rexona peste transpiratie in loc sa se spele mai intai, dupa cum bine citeam pe undeva, sa fie afisate postere mari cu acest text, pe fiecare usa, geam, podea sau chiar tavan.


Mereu in metrou am intampinat probleme de genul cele 5 min depasesc way long cele 1,18 secunde...chiar ultima patanie a fost cand un tip se uita insistent la mine de cateva statii si eu incercand sa-l fac sa renunte l-am fixat cu privirea, crezand, ca la fel ca de obicei se va opri...eventual se va si ridica si apoi cobora (but tough luck nu am puteri de vrajitoare...inca)... dar nici macar asta nu am reusit, ci si mai bine: intr-o seara de duminca cand nu e nici naiba la ora 23:00 pe afara, io m-am ales cu un stalker...yeyyy my first one....si oricat de curajoasa si tupesita as fi a reusit sa ma sperie...am ajuns chiar sa stau 10 min in mec desi luasem pt la pachet crezand ca se va tira aka stalk somebody else...but again tough luck, era afara ma astepta dragutzul de el...ma gandesc ca poate o fi vrut sa ma conduca pana acasa ca's multi nebuni pe strazi. Intr-un final am reusit sa scap de el imprietenindu-ma brusc cu doua doamne, care bineintels s-au oprit la un moment dat (nu puteau sa stea si ele in bloc cu mine, le-as fi invitat la un pahar de apa cu lamaie=cola nu impart cu strainii).



Concluzia ar fi ca am ramas putin speriata dupa intamplarea asta, ca unui tip mai tinerel care se holba la mine, mie fiindu-mi foarte rau, i-am adresat o remarca de genul: "sunt interesanta nu??si eu m-as uita la mine"....si ca inteleg ca it's a free country si nu costa nimic privitul, dar daca tot te uiti poti si actiona (ceri un nr de telefon, faci un compliment, vomitzi eventual)-ma refer la uitatul pana iti cad ochii de atata studiat anatomia celui vizat.

vineri, 4 aprilie 2008

How to be emo...

nu e atat de greu, poti incerca chiar si tu!!!

joi, 3 aprilie 2008

ganduri de primavara



se pare ca oamenii nu te apreciaza pana cand nu le demonstrezi ca poti fi si u la fel ca ei, sau mai bine zis cand poti face lucrurile sa mearga prost doar pentru simplul fapt ca poti.. cand le arati ca si pe tine te poate durea fix in...da fix acolo!




.........so there you go...i'll be that person...

joi, 20 martie 2008

Pentru ce???


tzoale d firma, prieteni "jmecheri", cluburi in fashion, lucruri cat se poate d superficiale...nevoi inexistente.... comportamente d oameni fericiti si impliniti, mai ca aproape sa le invidiezi, again distrageri de la adevaratele probleme...fumat pt ca altfel nu se poate...si totul pentru ce??
doar ca esti un copil care nu a primit acasa tot ce ar avea dreptul sa primeasca orice fiinta care se naste...pt ca nu ea si-a cerut dreptul sa vina in viata ta...totul pentru ca am devenit niste javre salbatice care actionam doar asa, fara motive si ratiuni corecte.... ii faceti doar ca sa ajunga niste ratati si sa consume oxigenul degeaba, sa imputineze padurile si sa se calce in picioare la cel mai mic semn...

Legenda: textul de mai sus nu are coerenta, nici nu trebuie...verbele nu se acorda, nici nu vreau, nu stiu ce vreau. As vrea doar putina claritate in nevoile mele. si putina coerentza in sentimentele mele. Atat.

sâmbătă, 15 martie 2008

Propun inventarea unui sport

cu reguli, cu premii, concurenta sau just4fun, adik pt profesionisti si amatori!

mi-ar placea ...multe bineinteles, dar piticul ce-mi da tarcoale acum este unul care ma bantuie d multa vreme...qm ziceam mi-ar placea sa existe posibilitatea sa mergem la serviciul altora.

sa elaborez: sa merg la serviciul prietenilor mei, sa petrec ziua cu ei si invers...ar fi o posibilitate nemaipomenita sa poti descoperi daca iti place sau nu...iar eu chiar as avea nevoie de asa ceva tinand cont ca la varsta mea inca sunt confuza in ceea ce priveste ce voi face cand "voi fi mare"... stiu! am 22 d ierni, era cazul sa-mi fi dat seama de asta de multa vreme dar...

ar fi util si sa il apreciezi pe cel de langa tine care se plange ca nu mai poate de oboseala, impactul de a-l vedea in actiune ar fi de folos cand el se scuza ca nu poate veni la intalnire..sau ar fi un "sport" bun sa poti aprecia ce faci tu prin comparatie...ca sa nu mai zic de zilele de munca care probabil nu ni s-ar mai parea atat d plictisitoare, sau colegii atat de enervanti si still the same...si of course eu as avea cu cine sa palavragesc toata ziua...hehe chiar credeati ca ma gandesc la binele tuturor??neahh, just mine's.

Bineinteles ca nu as vrea asta non-stop ci doar cateva zile pe luna, cat sa nu ma plictisesc de niciuna dintre variante. Si daca e sa plec de pe taramul realitatii cu toate bagajele ar fi frumos sa am printre prieteni numai modele, vedete si eventual sa merg la munca lor in alta tara, ca deh daca asta e situatia pot sa ma impotrivesc eu daca chiar eu am propus omologarea acestui sport??? nu, binenteles ca nu ar fi very nice of me....si numai cand ma gandesc cate oportunitati, usi deschise/inchise in nas, ar aparea...deci ar fi o idee nu numai buna ci foarte buna caci ai avea sansa sa cunosti si sa te cunoasca lumea, sa iti cunosti prietenii mai bine etc...



ideea asta mi-o fi venit pt ca imi place sa merg insotita la ...sa zicem acolo unde merg fetele in card...oare???neahh nu cred... sau poate ca e duminica si io sunt la munca mea, all alone??

Deci tu ai fi de acord sa te insotesc si sa ma insotesti...adica sa ne insotim?(si daca voi continua risc sa para ca stiu sa conjug verbul "a insoti")...so will u???

vineri, 29 februarie 2008

Prima mea leapsa:D

uhh am emotii, prima mea leapsha:D:D
sunt la munk...si probabil o sa fie cea mai rapida leapsa executata vreodata deoarece tocmai am citit la Stefan...

asa....qm ziceam sunt la munk deci am scapat d data asta...am pus mana pe cea mai apropiata carte din care am si citat in postul trecut, carte care se cheama "Vorbeste-mi...am atatea sa-ti spun" de Jacques Salome, carte care nu este a mea (hihi) ci a ei, dar din care am apucat sa citesc si io una, alta...

si ca sa fie totu si mai si, semnu cartii era la pagina 123, how cool is that???am martori, nu mint si nici nu-mi imaginez lucruri, desi nu sh cat de relevante vor fi urmatoarele fraze sa purcedem:


"Ea dormea si s-a adancit in somn si mai cu spor.
El va ramane treaz, iar atunci cand ea ii va face avansuri, se va ridica din pat sau va lua o carte...
Avea un fel al ei de-a rezista pe masura dorintei lui.

Ceea ce-l facea sa spuna pe un italian, cunostiina de-a mea (cu siguranta sexist):
"Se spune ca barbatii cunosc o suta de feluri de-a face dragoste; eu insa stiu ca femeile cunosc o mie de feluri de-a n-o face."



si acum sunt nevoita sa retrag faptul ca nu mi se pare relevant acest mic joc, uite ca aceste citate m-au facut sa ma razgandesc.
Si pt ca daca am primit io sa dau si la altii: Maya, Katrina, Simona, Elena. numai la fete, cadou d martisor de la moi...hehe nu e d la mine da ce mai conteste:P

Later edit: si uite ca am reusit sa postez intr-o zi care apare o dat' la 4 ani...multumiri lui stefan ca de bunavoie nu ma urneam ...hehe

luni, 25 februarie 2008

Zgomotul de fond

Nu stiu in ce masura are legatura titlul cu acest continut dar treaca...

De cand utilizez mp4playerul (atentzie fitze!!) nu mai aud povestile. Cum care povesti?ale fetelor care isi admira hainele si cati bani au dat pe ele(fiecare pluseaza din ce in ce mai mult logic), sau ce mancare mai face una alta...si de la partea masculina nu mai zic, si uneori desi am ce asculta ma mai apuca dorul sa aud lumea palavragind, certandu-se eventual, orice ca sa ma simt ca inainte....zic asta deoarece mi se pare ciudat sa imi fie dor d discutii obositoare care nici macar nu sunt ale mele si in care, CEL MAI IMPORTANT, nu pot interveni... e ciudat qm uneori ceva care nu ti-e p plac iti place doar pentru ca e familiar...safe zone i could say.

Si qm toate lucrurile care apar in MON INSANIDADE se leaga intr-un mod bizar si enervant pentru mine ...= am citit zilele trecute un pasaj care nu poate fi mai adevarat: "nu auzi ce ti se spune, ci ce trezesc in tine cuvintele spuse"(carte de la Cris), acum realizez si fac legatura (a bell rings out here) ca e true, probabil de acolo zicala: "un om poate trece peste orice mai putin peste qm l-ai facut sa se simta" si tind sa cred ca este mai potrivita pt momentele cand l-ai facut sa se simta umilit.
Bineinteles ca vorbesc despre mine ( nu am obiceiul sa scriu despre noi- oamenii- si sa fie de fapt vorba despre mine, exemplarul ce tasteaza) si ca de 2-3 zile am aceeasi fraza in minte, care ca o placa stricata nu inceteaza sa-mi rasune...si cel mai rau e ca mai rau decat faptul ca placa tot face scratch-uri pe mintea mea, este faptul ca nu pot uita qm m-am simtit..am ametit instantaneu (desi stateam jos), mintea mea incerca sa priceapa daca este totusi adevarat si nu o fi vreun vis, urechile imi ardeau ...si de atunci over&over tot experimentez/resimt acel "neuitabil feeling"... by the way piticii mei incercau sa urle la unison...INSIDE!
sper sa inteleaga cineva ceva din asta si sa nu para aberatiile unui schizofrenic ...iar daca nu, no worries ca peste cv timp o sa imi recitesc gandurile singura si o sa ma amuz... si cel mai amuzant ca sentimentele astea ti le poate "trezi" oricine ...chiar si o persoana u don't give a shit!

si qm introspectiile astea nu sunt de bun augur, cel putin nu pt mine, ma gandesc serios sa instaurez SAPATAMANA NESIMTIRII, desi probabil unii care ma cunosc se pot intreba daca se poate mai mult, saptamana in care imi propun sa nu mai dau un shit pe cineva(eh ca suna mai bine in engleza??), pe absolut nimeni...si daca o sa vad ca merge treaba(sunt mai mult decat sigura ca q nesimtirea ca accesoriu principal rezolvi mult mai multe decat q expiratul si nefashionabilul bun-simt) o sa trec la LUNA NESIMTIRII si de ce nu la FOREVER LIKE MOST OF US.....

wish me luck!

miercuri, 20 februarie 2008

Pitici-mi de pe creier


De astazi voi inaugura si eu o noua categorie ...inspirata de flashurile cuiva, pardon ale lui Cineva, si de faptul ca de multe ori vreau sa zic ceva dar nu am si cheful de a dezvolta... categoria mea se va numi "piticii-mi de pe creier", deoarece in fiecare zi danseaza cate unu...sau da din picioare sa fie expus...mi-as dori sa pot scrie si eu mai des tot ce ma framanta aka trece prin mintea-mi bolnava dar inca nu am obisnuntza scrisului (daca o exista asa ceva), cert e ca atunci cand postez as mai scrie si nu m-as mai opri, iar cand trece o vreme de cand nu mai pun ceva p blog gasesc/se gasesc motive sa il las asa...de aceea aceasta noua categorie, ca fiecare pitic sa aiba cele 5 minute de faima


*So..la unirii la metrou a aparut o reclama stufoasa la Lenor...a new toy for me...hehe...ma refer la patratzelul colorat si la minutele bune care le petrec in asteptarea metroului (mereu ajung fix cand pleaca metroul deci mereu am cv de asteptat...dar m-am obisnuit this is me);


*Ma gandeam sa scriu o carte qm poti da coltzu pe Trecerea De Pietoni-nenumaratele metode.. de aproape un an d cand lucrez in otopeni si sunt nevoita sa imi risc viata pe trecerea de pietoni, experimentez noi si noi metode, injuraturi si soferi nervosi ca mi-am permis sa trec p acolo...oriqm ar fi cazul sa ma apuc de treaba, ca in cazul in care m-as intersecta mai d aproape asea q vreunul dintre vehiculele astea, cartea mea ar deveni Bestseller post mortem... si sper eu, ca Nea Caisa de la volan sa aiba parte de o masa calda tot restu vietii lui si de...-...-(lubrifiantu i-l cumpar eu).


*imi place sa citesc bloguri, si experimentez un sentiment ciudat cand ma regasesc in posturile unora...ciudat adica si bine ca imi confirma ca exista si altii ca mine...dar si ciudat adik rau ca i'm special is not that special...si mai ciudat e atunci cand descopar ca si altii au scris despre ce am scris eu...si ei au fost inaintea mea...


*sper ca nu s-a terminat prison break (da sunt una din nenumaratele persoane care se uita la scofield in principal, chiar daca TU nu intelegi de ce se uita turme intregi la porcaria asta)


*si in loc sa aberez aici q spor as zice, ar trebui sa ma apuc de tot ce inseamna licentza, viitorul meu si alte astfel de nimicuri, dar dupa qm ma cunosc POATE inainte q vreo 2 zile o sa incep sa ma panichez si sa fac ceva, iar mai apoi sa regret ca sunt o inconstienta...si ironia e ca io chiar realizez dar mi-e Lene sa fac ceva in privinta asta... cand o sa ajung sa matur pe strazi (desi si acolo o sa conteze daca ai diploma) o sa am macar constiinta impacata ca am blog si vreme de pierdut,


oh well ne mai auzim.
poza luata de aici

marți, 5 februarie 2008

Idei lenese la stadiul de fraze...


Nu o sa ma maturizez vreodata...si q asta am descris cea mai pregnanta caracteristica (calitate) a acestui blog... Trist sau nu, nu o voi face...[sper]

duminică, 13 ianuarie 2008

Strutzul...


post inspirat de nervii provocati in aceasta frumoasa dimineata d duminik, 13.01 usualy a lucky fucking day...si de Elena q al sau blog despre tot felul de animale infecte ce ne consuma aerul... a se citi animale ca o comparatie de prost gust pentru saracele necuvantatoare ce nu au absolut nicio vina ca unii dintre noi le copiem (probabil vrand sa accedem catre mai bn mai gresim si drumul)
si qm de ceva timp mi-am facut un obicei in a scrie fix dumink sau dupa o zi d duminik muncita ...azi nu o sa fac vreo exceptie (sunt la hotel...si cik muncesc ..hihi)


Strutii...intotdeauna mi s-au parut niste fiinte descrise cel mai bn de cuvantul "inutil"....mari si prosti...de aici si comparatia mea...care ce-i drept poate fi denigratoare pentru saracele necuvantatoare ...si desi o sa para ciudat si urat spus de tastatura mea...femelele sunt mai proaste...no ofense for the biatch that will be ofended.
"Principala lor caracteristica este incapacitatea lor de a zbura"...si desi esti prost si involuat, daca pot spune asa, trebuie sa intaresti proverbul "prostul nu-i prost destul pana nu e si fudul";...sunt inalti, maiestuosi, well dressed...si prosti..

"Pasarea in timpul cresterii la toate virstele produce un sunet puternic,patrunzator si jalnic"...cand se enerveaza incepe sa tipe si deorece nu poate face altfel fata unei critici, sau discutii in contradictoriu incepe sa se manifeste zgomotos (se infoaie qm ar zice armasarul din povestea ei )

ar mai fi si alte puncte comune dar desi niciodata nu mi-au placut pasarile astea...acum incep sa ma simt vinovata ca le aseman q niste specimene umane...is not fair from me i know.

durerea de cap mi-a trecut...so next time another animal... i'll be back as mean i can be sometimes. punct si de la cap.

luni, 7 ianuarie 2008

Ieri...Eu...


ziua de ieri...o data pe an vine si face ravagii...not in a good sense...pt mine Boboteaza e mai ceva ca revelionu' si nu ma refer aici la petreceri, tone de beutura sau alte detalii de genu..inca nu am dobandit intelepciunea de a ma bucura ca a mai trecut un an peste mine...inca nu am trecut peste imaturitatea-mi caracteristica (nu ca mi-ar parea rau)...
oriqm just in case va spun ca suma de 22 nu e prea fericita...singura parte buna din povestea asta e ca imaturitatea si fizicul ma recomanda ca fiind posesoarea sumei de 17...
mai multe altadat'

ps: poza este de la revelion, dar ieri au fost aceleasi persoane pt care chiar am contat (timp de o zi sau nu...)
With each day of freedom i go deeper in my own cage...