miercuri, 28 august 2013

De ce mai sufar


Si uite cum intr-o seara cand ma gandeam ca as vrea sa stiu cum sa fac sa reiau obiceiul de scrie pe blog inspiratia a venit singura :)

De data asta nu vom fi cripitici.

Cum in fiecare seara consum, printre altele, si internet romanesc pe paine, si dupa ce am citit unul dintre obisnuitele bloguri, am ramas cu gandul ca mi-ar placea si mie sa imi adun toate identitatile virtuale la un loc, un fel de pocket digital me, sa se vada pe unde activez.
Si de activat, cu putin curaj, am inceput sa o fac prin diverse locuri pe care inainte nu le-as fi luat in seama. Si anume:
- am fost nevoita sa imi fac cont de twitter, si teribilista de mine spunea altceva pe vremuri, cititi aici textul cu ce am gandit pe atunci. Nu pare sa ma atraga pentru moment, da putin am strambat din nas cand a trebuit sa il fac. Asa sunt eu, cu 4 ani intarziere numa'
-mi-am facut cont de Instagram, de Tumblr - folderele cu poze colectionate spuneau despre mine ca imi place sa ma exprim vizual (acum jumatate de an nu as fi renuntat la mura mea neagra pentru nimic in lume, nici macar pentru instagram - the land of hipsterish pitipongeala)
- am tot felul de conturi dubioase pe care inca nu le folosesc: slideshare, linkedin

Deci  da, sufar ca nu ma am toata la un loc, aliniata frumos ca pentru ochii unui evaluator. Sufar ca fiecare mediu e diferit si ma lasa sa ma exprim in mod diferit, si mi-e ca nu reusesc sa mentin o coerenta. In cuvinte nu reusesc, macar in imagine sa o fi facut. Dar in acelasi timp realizez ca nu vreau sa am o identitate liniara, sa ma cuibaresc in cateva etichete si atat. Better to struggle with so called insanity.


Azi am aflat cum se numeste un alt sindrom de care par sa sufar: FOMO este termenul.
Si cred ca il voi trata in curand cu un digital detox, ca devine coplesitor. Mai multi termeni ubercool si locul de unde am aflat eu: aici. Sufeream si inainte, si este o idee cu care traiesc in mod constant: "cu cat invat si aflu mai multe, sau citesc mai mult, realizez cat de putine stiu si ca nu voi ajunge vreodata sa acopar tot ce ar mi-as dori". Sick and disturbing I say.


Sufar de dor de mare. Anul in curs, care ar fi trebuit sa fie norocos (are 13 la urma u know?) ar fi trebuit sa-mi poarte pasii catre valuri si soare, mult soare. Ca pentru o soparla. In schimb, eu singura nu mi-am purtat pasii decat vreo 3 zile si numai pana la Marea Neagra. Nu sunt rasista dar mi-ar fi placut tare sa imi implinesc anul cu o culoare mai aproape de suflet.

Asa:


Sufar de personalitati multiple, sau asa ar trebui in my line of work. Adica dupa ce ca trebuie sa indeplinesc mai multe roluri (si nu, nu iese cu role-playing) pentru aceeasi turma, mai trebuie sa fiu si alta persoana, alta voce pentru diverse turme. That makes me crazy? Cioban schizoid? Nu, ma innebuneste ...pentru ca nu pot si nu accept sa ma dezic de personalitatea mea si uneori se cere.

Sufar ca vine toamna, teoretic blogul meu ar trebui sa inceapa sa aiba texte noi, ca doar scriu cand melancolia-mi revine.

Publish.

1 pareri (bune sau nu):

sand_man_ro spunea...

"dor de mare" si eu sufar de acceasi boala. Doar ca reusesc sa ma tratez cel putin de 6-8 ori pe an.
Mi-am notat si iti voi da de veste ori de cate ori ma tratez. Asa de incurajare.
LMA2014!

With each day of freedom i go deeper in my own cage...